....??????????

Poate o sa va uitati ciudat la titlul postarii mele, de ce doar semnul intrebari?..pentru ca vreau sa vorbesc despre semnele de intrebare din anumite domenii din viata mea si din viata noastra in general, a oamenilor de rand, a crestinilor, a persoanelor care se opresc din cand in cand sa se intrebe: de ce?

Am sa intru direct in subiectul care ma framanta de ceva vreme si la care inca nu am toate raspunsurile. De examplu de ce sunt atatea meserii in lume?Poate pentru ca de toate avem nevoie? De ce unii muncesc si unii nu? Nu avem cu totii aceleasi nevoi? Poate ca da poate ca nu.

Poate singura nevoie universala e iubirea.Atunci de ce nu exista meseria iubirii? De ce nu exista o meserie in care sa nu faci alceva decat sa iubesti? Pare absurd? De ce sa nu fie o astfel de meserie, asa cum este doctorul la care vin doar cei bolnavi, tot asa cei fara de iubire sa vina la cei care au meseria iubirii. Pare ciudat, sau poate copilaresc? Poate asa o fi...poate sunt eu ciudata, dar asta nu ma impiedica sa scriu ceea ce gadesc si sa caut raspunsurile de care am nevoie.

In ultima vreme am experimentat anumite sentimente si trairi care m-au facut sa-mi pun multe intrebari si sa ma uit ingrijorata in jur nestiind ce sa cred si unde sa apuc. E foarte greu cand esti dezorientat, te uiti cu ochi mari in jur poate poate vezi vreo portita astfel incat sa-ti contiuni si drumul si sa-i multumesti si pe cei din jurul tau. E greu, si de multe ori chiar imposibil sa impaci si capra si varza (vorba romanului). Ce faci atunci cand bucuros si multumit de decizia pe care ai luat-o, o impartasesti cu cei din jur asteptand zambind sa se bucure cu tine, sa te sustina, si in loc de astfel de reactii primesti doar o sprnceana ridicata si o privire ciudata ca si cand ai fi spus o aberatie totala? Si cand spun asta nu ma refer la decizii ciudate sau rele care duc pe drunuri straine si stricate. Ma refer la lucruri normale, lucruri pe care poate visezi sa le faci, lucruri care te ridica si nicidecum nu te coboara, decizii care in sfarsit ai avut curajul sa le iei si in loc sa fii sustinut de prietenii din jur esti poate criticat si privit ciudat. De ce toata lumea trebuie sa aiba meserii banoase? De ce toata lumea se astepata de la tine sa faci bani, sa ai casa si masina, si astfel esti in categoria oamenilor fericiti si realizati? Ce se intampla cu ceilanti care nu realizeaza aceste lucruri sunt oare aia ratati? Nu stiu daca intru in categoria celor ratati si sincer nici nu ma intereseaza prea mult, problema este ca aceste categorii sunt facute de cei din biserica,frati si surori in care te increzi, si cei mai multi dintr ei se confunda cu cei din lume, avand tot mai multe scopuri si teluri comune, placeri si obiective asemanatoare. Ce se intampla atunci cand vrand sa faci un lucru bun cei care ar trebui sa te sustina, te trag de sireturi inapoi, impiedicandu-te sa mergi inainte? Este greu, si greu mi-a fost si mie sa pornesc spre tinta dar, multumesc Domnului am gasit o mica solutie care cred ca cel putin acum va functiona. E simplu: las tenisii celor care ma trag de sireturi si inaintez descut! Sunt sigura ca pe drum o sa gasesc o preche mai buni ca cei pe care i-am lasat in urma, si care ma vor ajuta sa duc la bun sfarsit lucrarea pe care vreau s-o fac si la care am fost chemata. Cu tenisi sau fara daca Domnul e de acord cu mine atunci totul o sa fie OK! N-o sa-mi para rau ca o sa schimb marele Euro intr-un Leu micut si nici de tenisii lasati in urma, dar o sa-mi para rau de cei care nu m-au sustinut si pot doar spera ca intr-o zi se vor razgandi. Nu stiu raspunsurile pe care voi le aveti la astfel de intrebari sau ce alte intrebari aveti voi, cei care cititi articolul, dar stiu ca pot lasa totul in urma atunci cand vad drumul pe care trebuie sa merg si mai ales telul pe care trebuie sa-l ating.

Fiti binecuvantati si nu uitati chiar daca ati crescut la oras si nu ati umblat descult niciodata lasati tenisi cand este nevoie Domnul o sa va netezeasca drumul!