Sa te cunosc pe Tine, insemana sa nu ma ingrijorez niciodata de viata mea,
Sa te cunosc pe Tine, inseamana sa nu fac nicodata compromisuri,
Sa te cunosc pe Tine, insemana sa spun intregi lumi despte Tine,
Si asta pentru ca nu pot trai fara Tine...
Asa sunt versurile unui cantec, si asa sustinem de cele mai multe ori, noi "crestinii", insa cand observam mai atent, vedem cum ne ingrijoram pentru orice minuscul motiv, pentru orice nimic incepem sa ne agitam, sa ne enrevam daca nu iese cum vrem noi, sa urlam, sa plangem, si chiar sa cadem de pe cale, pentru ca nu e cum am vrut noi. Suntem de cele mai multe ori asa de egoisti si ne gandim numai la ce vrem noi, la ce ne place, la ce ne sadisface, si vai daca nu ies treburile asa cum ne dorim. Si daca nu se poate si nu se poate sa facem cum vrem noi,se intampla sa ne resemnam si sa zicem:"eee asa o vrut Domnul";dar asta dupa ce ne-am zbatut ca pestele pe uscat sa facem cum ne place. Gasim cu siguranta si vina in cei din jurul nostru ca nah, mai mult ne-o incurcat sau chiar ne-o pus bete in roate, si nu apreciem de cele mai multe ori efortul depus de cei din jur pentru a ne face pe plac,chiar si atunci cand reusec, ca sa nu mai zicem cand nu reusesc. Uitam de cele mai multe ori sa cerem parerea Domnului inainte de a face ceva, si ne aducem aminte doar atunci cand ne impotmolim, si atunci zicem :"daca este voia Ta ajuta-ma". Cautam sa ne mintim si pe noi de multe ori, ca nah noi suntem buni, orele de rugaciune le respectam, la biserica mergem, mai ajutam si saracii din cand in cand, si nah asta insemna bile albe. Numai ca de cele mai multe ori facem aceasta asa ca niste roboti, din obisnuinta sau de rusine fata de ceilanti, si zambim frumos cand, inconjurati de farti facem o fapta buna, sa vada si ei cine suntem. Problema este ce ei vad cu adevarat cine suntem, numai noi orbiti de egoism si iubire de sine, nu mai vedem cu adevarat cum aratam.
"Gaditi-va la lucrurile de sus nu la cele de jos". Insa cele mai multe planuri sunt pentru vita noastra de aici, pentru confortul nostru, pentru un viitor care oricum nu stim ce ne va aduce, pentru a ne simti bine si a "ne trim viata ca doar una avem".
Nu zic ca toate acestea sunt lucruri rele insa pierdem din vedere un lucru: DOMNUL. El care este centru universului, care a facut totul si exista in tot, ne vede si ne cere socoteala. Ar trebui sa tinem seama de parerea Lui, de voia Lui, de dorinta Lui, si de planul Lui cu privire la viata noastra. Noi nu suntem mai inteligenti decat El (desi ne credem de multe ori) si nu stim mai multe decat El, nu avem o putere ca a Lui, insa de cele mai multe ori ne incredem in noi si mergem inainte incredintati ca nimeni nu ar reusi sa faca ceva mai bine decat noi.
Sa inseli pe altii e grav, da sa ne inselam pe noi insine este si mai grav. Timpul trece iar noi ar trebui sa facem curatenie in sufletele noastre, putem s-o luam ca pe o curatenie de primavara si sa ne punem in randuiala inima. Depinde de noi , de fiecare ce alegem in viata.
Domnul sa va binecuvinteze pe fiecare cu o inima "maturata"!
